Rapirea internationala

În România, Legea 272/2004 privind protecția copiilor interzice expres scoaterea din țară a minorilor fără consimțământul ambilor părinți, indiferent de statutul lor juridic-necăsătoriți, căsătoriți, divorțați. Exista insa numeroase situatii, in care, unul dintre parinti obtine acordul celuilalt parinte pentru a scoate minorul din tara, pentru un interval limitat de timp, insa, la expirarea termenului, minorul nu mai este adus la domiciliul sau. In anul 1992, România a aderat la Convenţia de la Haga din 25 octombrie 1980, care reglementeaza răpirea internaţionala de copii, iar pentru punerea in aplicare a acesteia a fost adoptată Legea nr. 369 din 15 septembrie 2004.

Convenţia de la Haga se aplică atunci când un minor sub 16 ani este deplasat din statul reședinței sale obișnuite într-un alt stat, ori este reținut în acest al doilea stat prin încălcarea drepturilor de care se bucură unul din titularii răspunderii părintești si oferă o serie de măsuri pentru a intermedia înapoierea imediată a minorilor mutaţi sau reţinuţi ilegal în orice stat contractant şi prevede obligaţia autorităţilor administrative sau juridice de a acţiona cu rapiditate în procesele de înapoiere a minorilor.

Consecintele rapirii internationale sunt deosebit de grave, fiind incalcate atat drepturile parintelui care este astfel pus in imposibilitate de a vedea minorul si de a interactiona cu acesta, cat si drepturile minorului, care este lipsit de posibilitatea de a avea legaturi cu ambii parinti.

Parintele care nu locuieşte cu copilul său are dreptul şi îndatorirea de a creşte copilul, dreptul la păstrarea legăturilor personale dintre părinte şi copil fiind expresia principiului constituţional al respectării dreptului la viaţa de familie precum şi protecţiei speciale a drepturilor copiilor, iar potrivit jurisprudentei CEDO, raportat la dispozitiile art 8 din Conventie, „din momentul şi datorită însăşi împrejurării naşterii copilului, între părinţi şi copil există o legătură constitutivă de viaţă de familie pe care evenimentele ulterioare nu o pot distruge decât în circumstanţe excepţionale”.

Rapirea internationala tulbura, afecteaza relatiile dintre parinti si copil, astfel incat, prin Conventia de la Haga s-a creat cadrul legal necesar apararii si ocrotirii intereselor minorului, si ale parintilor.

Ministerul Justiţiei este autoritatea centrală din România pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin Convenţia asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga, iar in calitate de autoritate centrală română, Ministerul Justiţiei cooperează cu autorităţile centrale ale celorlalte state părţi la Convenţie şi colaborează cu instituţiile şi autorităţile române cu atribuţii în domeniul de aplicare al Convenţiei. Acesta gestioneaza si solutioneaza atat cereri de înapoiere a unui copil ce a fost deplasat ori reţinut ilicit într-un alt stat contractant, cereri privind organizarea sau exercitarea dreptului de vizită, dar si cereri de înapoiere a minorului deplasat sau reţinut ilicit pe teritoriul României, si va desfăşura toate demersurile necesare localizării copilului şi încercării de soluţionare a cererii pe cale amiabilă cu persoana răpitoare.

Competenta de solutionare a cauzelor avand ca obiect Rapirea internationala apartine Tribunalului Bucuresti, iar Asociatia pentru Respectarea Drepturilor Omului vine in sprijinul persoanelor care au nevoie de consultanta juridica, asistare si reprezentare in cazuri de rapire internationala de copii, reprezentand atat parintele al carui copil a fost dus in strainatate, cat si parintele din strainatate, care solicita intoarcerea copilului sau.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *